miercuri, 9 iulie 2014

DIALOGUL SURZILOR

de Mihai G. Tănase    






                            Când cineva are o idee sau un anumit nivel de cunoaștere și altul are cu totul altceva și se vrea ca între ei să fie o comunicare acest lucru nu se poate realiza, prin starea firească ce există impusă de situația respectiva, este un dialog al surzilor - metaforic vorbind. Niciodată nu se va putea înțelege ceva. Această stare nefirească devine mai gravă atunci când intervine și o terță parte. Cine este aceasta ? Nimeni altcineva decât un post sau mai multe (concomitent) de tv vrând sa-i lămurească pe primii doi.

                           La sfârșitul lunii mai s-a anunțat că în apele teritoriale ale Greciei s-a produs un cutremur ce s-a resimțit și la București. Pe burtiera televizorului se dădeau informații cu caracter tehnic despre cutremur. Peste circa zece minute informația se modifica (mai exact se corectează de către cineva de la INSFP). Ce să mai înțeleagă omul care privește: un fel de haos, care trece de la sine ! Mâine alte știri ! Și ce ne-am face dacă „uitarea n-ar fi o funcție normală a creierului”, parcă așa a spus Pierre Janet, nu ?
                           Presupun că, pe mulți nu prea o să-i intereseze despre ceea ce am să descriu în continuare, dar pentru cei care vor să știe cum se pun problemele în caz de cutremure majore și cum trebuie făcută o construcție rezistentă la seisme mă voi strădui să mă fac înțeles pentru tot omul.



                            Până la cutremurul din 4 martie 1977 aproape nimeni nu se mai gândea la  ce nenorocire o să vină peste noi; cei care au trăit cutremurul din 10 noiembrie 1940, aproape că uitase. Acesta a fost și motivul pentru care am postat câteva fotografii cu efectele cutremurului din '77, nu ca să trezesc teama sau panica, ci să realizăm că acest pericol al seismelor este permanent și să știm la ce să ne așteptăm. Să luăm anticipat măsuri și să fim pregătiți cel puțin la nivelul minim al cunoașterii pe plan mondial în domeniu. Atunci, Dumnezeu ne va apăra, dacă vom face și noi ceva și nu-L vom lăsa singur.



                              Ce este un cutremur. Un cutremur este o mișcare oscilatorie generată de anumite fenomene geologice în interiorul scoarței Pământului și pe care o simțim într-un anumit punct pe suprafața acesteia sub forma perturbării echilibrului static. Această mișcare poate să fie de la imperceptibilă de către om și până la valori foarte mari, dăunătoare construcțiilor de toate categoriile. Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor se numește Seismologie.

                            Mărimea unui cutremur este dată de cantitatea de energie eliberată în centrul cutremurului (focarul cutremurului sau tehnic, hipocentrul cutremurului). Proiecția hipocentrului pe suprafața pământului se numește epicentrul cutremurului. Mișcarea produsă de un cutremur se propagă spațial sub forma undelor elastice, care descresc exponențial cu distanta de la hipocentru la punctul considerat. Scăderea intensității mișcării seismice este determinată de frecarea cu mediul de propagare.
                               Cum se poate compara cutremurele între ele. Această cerință se poate realiza prin încadrarea fiecărui cutremur pe așa numită scara magnitudinilor a lui C. F. Richter(1935). Deci, odată ce am determinat energia degajată de către un cutremur putem să afirmăm că acel cutremur are o valoare a magnitudinii sale, să zicem, de 5. De reținut ca, această scară a magnitudinilor este utilă în a compara două cutremure pe suprafața Globului pământesc, în ceea ce privește energia avută și nu efectele produse de acestea. Scara magnitudinilor are valori, în general, cuprinse între 2 și 9.
                        Din punctul de vedere al inginerilor constructori această scară de apreciere a cutremurelor nu este, practic, folositoare în proiectarea construcțiilor rezistente la cutremure, ci se folosește o altă scară de apreciere a efectelor cutremurelor asupra construcțiilor. Această scară (sau scări) este cea a intensității seismice (scara prin care se apreciază mărimea efectului unui cutremur în zona respectivă). Scara aceasta a fost introdusă de către Mercalli-Cancani-Sieberg (1917) și ulterior modificată, denumită scara intensităților seismice MM (există și alte scări de intensitate seismică).
                             Ceea ce este de reținut ar fi: nu se pot compara două cutremure măsurate pe scări seismice diferite (adică unul pe scara magnitudinilor și altul pe scara intensității seismice, este un nonsens și aceasta este greșeala majoră ce se face frecvent).
          
Bl.33 Șos. Ștefan cel Mare, tronsonul dinspre str. Lizeanu
4 martie 1977
                            
                              Teritoriul unei țări se zonează seismic, adică se face o delimitare a suprafețelor cu același grad de intensitate seismica. Toată această lucrare se întocmește de către seismologi pe baza datelor statistice de-a lungul unei perioade de ani. Aceste date au la bază măsurători specifice seismice. Acum intervin inginerii constructori și trec la proiectarea construcțiilor rezistente la seisme.



                               Voi descrie în linii foarte generale cum se face calculul unei anumite construcții, ca aceasta să reziste la cutremure.

   
Balcoane prăbușite la blocul Wilson din bd. Magheru
4 martie 1977




                                   Să presupunem că vrem să construim în București un bloc de locuințe parter și 15 etaje, cu o structură din beton armat, amplasat pe un teren de fundare normal. În principiu, calculul static(la forțe verticale,gravitaționale) este cunoscut și nu comportă cunoștințe deosebite pentru inginerul constructor. Dar, ce se întâmplă când trebuie să ținem seama de zona seismică a orașului ? În această situație principiul de calcul este următorul: În momentul în care baza blocului este mișcată de către cutremur ea se deplasează cu o o anumită valoare. Această valoare se produce în timp, deci există o viteză și o accelerație. Or, masa înmulțită cu accelerația înseamnă forță. Se produce, deci, o forță de inerție (evident supraunitară) care solicită construcția pe orizontală; de aceea calculul antiseismic se mai numește și calculul la forțe orizontale. 

    
Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor
4 martie 1977

                             Blocul în cauză se asimilează cu o consolă încastrată în terenul de fundare(modelul matematic), iar pe înălțime  se distribuie forțele de inerție calculate și în final calculul se face la fel cu cel static (deosebirea fiind că forțele sunt dispuse pe orizontală). În realitate calculul este mult mai amplu și mai în amănunt.
În fața bl. OD16 Militari (un tronson prăbușit):
Tovarășul, Tovarășa, primul ministru Manea Mănescu
și alți specialiști dând indicații prețioase.
7 martie 1977
                              Toate aspectele legate de proiectarea construcțiilor rezistente la cutremure sunt studiate în cadrul Ingineriei seismice, care este în continuu studiu și dezvoltare.



                                       Sper să-l fi contrazis puțin, puțin, pe Pierre Janet !






     ------------------------------   mihaibrebu@hotmail.com