marți, 17 mai 2016

BOALA TITLURILOR

de Mihai G. Tănase 







                                                     Boala titlurilor (științifice sau nu) nu este ceva nou la noi, ea este preluată de la alții pentru că place. Te simți altfel și-ți place să-l vezi pe cel de lângă tine mic, mic de tot, aproape un nimeni...

                                                           Înainte era o școală a activiștilor de partid (Ștefan Gheorghiu) și-mi povestea cineva (atunci, nu acum) că, această optică era predată acolo: Tu ești director (mare) și stai la birou. În fața biroului tău sunt așezate două fotolii, de o înălțime în așa fel ca persoana care vine la tine să-și atingă, aproape, genunchii de piept; deci se creează o diferență apreciabilă între privirea ta și a lui. Îi creezi, din start, un complex de inferioritate. Eu sunt sus, iar tu ești jos ! Acest lucru l-am verificat și multe persoane mi-au confirmat această stare.

                                                       În zilele noastre nu știu dacă se mai practică chestiunea cu decalarea pe verticală a șezuturilor. Dar, pot să spun din ceea ce se transmite în mass-media sau întâlnesc chiar eu oameni care suferă de boala titlurilor: Le afișează peste tot, pe hârtii oficiale, pe halate albe sau pe unde nu gândești, să vezi cine sunt ei ! La o primă vedere apare penibil, dar nu le pasă. Sunt oameni la care nu te aștepți. Că acum, dacă există vreo echivalență între titluri și ceea ce știu să facă, nu pot să mă pronunț. Sunt cazuri și cazuri: unii le-au obținut pe bune, iar alții s-au învârtit (mai cu una, mai cu alta ori vreun plagiat, cum s-a descurcat fiecare).

                                                            Nu de puține ori, văd la televizor că cineva vorbește și jos îi apare numele: Acad. prof.dr. X. Pe undeva, dacă ne gândim puțin, titulatura apare chiar confuză: este dr. de la medic sau de la titlul științific de doctor în ... ? Sau, într-un spital vezi scris pe buzunarul de la halatul unui medic: Prof.dr. Y. În primul caz era suficient dacă îi scria numai Acad. X (restul se subînțelegea). În cel de al doilea caz, confuzia este și mai mare: dr. poate să fie ori de la titlul științific, ori de la cutuma de doctor pentru medic. Nu este oare mai clar în limba rusă: medicul este vraci și doctor nauka este doctorul în științe ? Părerea mea este că, nu interesează pe nimeni să se pună o ordine în titluri: fiecare titlu e dreptul meu câștigat și gata.

                                                                Prin anii '70, un prieten biolog îmi povestește o mică întâmplare, care a avut loc la Combinatul Chimic Făgăraș. Vine în vizită un chimist american. Se face un fel de simpozion. Vorbesc la început inginerii români, după care îl invită și pe american să ia cuvântul. Cum nu puteai să aduci vreun elogiu unuia care făcea parte din alt sistem politic, cel care l-a invitat pe american să vorbească, vrând să-i arate simpatia, a spus: acum îl rugăm pe domnul Prof.dr. membru al..., membru al... etc. etc. W. Smith să ia cuvântul. La care americanul: Domnilor, aș vrea să vă spun că, la noi, toate aceste titluri se spun numai la înmormântare . Thank you very much ! 






------------------------------------   mihaibrebu@hotmail.com