miercuri, 20 aprilie 2016

FAȚA NEVĂZUTĂ A LUNII

de Mihai G. Tănase 

                                                                                                Moto
                                                                                                                                                                                                                                                                           Mt. 13.43




                                              Biblia ne spune că, Dumnezeu a făcut lumea ex nihilo în șase zile (hexameronul) și în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le făcuse. 

                                                      În ziua a patra Dumnezeu a făcut aștrii. Nu putem cu mintea noastră să înțelegem de ce El a stabilt ca, perioada de rotație a Lunii să fie aceeași cu perioada ei de revoluție, dar ne-a permis să facem ceva: să constatăm, numai ! Din acest mister a rezultat că, numai o față a Lunii este vizibilă de pe Pământ, iar cealaltă este nevăzută din orice punct de pe Pământ am privi Luna. (Aceasta se studiază prin liceu și unii o reiau și în facultate, funcție de ce științe studiază.) 

                                              Asemenea vizibilității Lunii este și percepția societății umane, cel puțin în România. Pe fața vizibilă și ultra popularizati sunt cei care studiază științele umaniste, iar pe cealaltă parte sunt cei care studiază științele exacte. Acest mod de a prezenta cele două „jumătăți” ale societății se făcea și înainte de '89, nu este nimic nou sub soare. Dar, cine face această delimitare „arbitrară” ? Cum cine ? Mass-media ! În special televiziunile și mai puțin radioul. Este explicabil într-un fel: acele personaje sunt de formație, în general, umanistă și la asta se pricep. Oamenii care se ocupă de științele exacte nu sunt popularizați într-un număr mai mare de 5 % (și asta ca să exagerez). Profesioniștii cei mai prezentați sunt: actorii, cântăreții de muzică ușoară și populară, maneliștii, sportivii, mai puțin medicii sau profesorii și umplutura de rigoare de calitate îndoielnică. Ori, de-a lungul anilor această activitate anormală a mass-mediei se răsfrânge asupra tuturor categoriilor sociale și nu în bine; se formează opinii eronate în rândul maselor cum că unii ar fi mai sus decât alții, un fel de pro domo sua sau „noi și restul lumii”. 

                                                  Este logic că, unii fără alții nu pot să existe: trebuie asigurat un echilibrul între material și spiritual. Atunci când acest echilibru este instabil, el trebuie corectat. Așa cum decurg lucrurile acum, echilibru trebuie refăcut prin antrenarea celor de pe fața nevăzută a Lunii, care au o pondere destul de serioasă și va trebui să-și găsească locul cuvenit în activitățile mass-mediei.






-------------------------------   mihaibrebu@hotmail.com