CUTREMUR ÎN ALBANIA

Imagine Internet

  de Mihai G. Tănase 

                                                                   În dimineața zilei de azi, la ora 3:54 - ora locală, s-a produs un cutremur de magnitudine 6,4 pe scara Richter, la adâncimea de aprox. 10 km, cu epicentrul situat în partea de nord a orașului Durres și la cca 15 km vest de capitala țării, Tirana.

                                                                        Pagubele sunt importante și ce este mai trist până la ora 14:00 au fost identificați peste zece morți și circa 650 de persoane rănite. Bilanțul exact urmând a se stabili.

                                                                        Ce pot să afirm în urma fotografiilor și videoclipurilor postate pe net, făcând abstracție de datele comunicate în mass-media de la noi ?

                                                                         Pentru a avea o imagine cât de cât elocventă a acestui cutremur trebuie să menționez că, a avut același ordin de mărime a energiei degajate ca și cutremurul din 31 august 1986 din România. Marimea acestuia a fost de 6,5 grade pe scara Richter (sau după unii chiar 7).  Se poate face, prin urmare, o paralelă între cele două fenomene telurice.

                                                                    În România nu s-au prăbușit clădiri și nu au existat pierderi de vieți omenești.

                                                                     În Albania s-au prăbușit multe clădiri și se înregistrează pierderi de vieți omenești.

                                                                   Desigur că au fost inventariate o serie de pagube corespunzătoare tipurilor structurale ale clădirilor românești, dar nu a necesitat un efort deosebit în remedierea lor. 

                                                                     Dacă privim fotografia din frontispiciu putem constata că unele clădiri nu au avut o protecție antiseismică (prin modul de alcătuire a structurii) corespunzătoare, iar altele (din jur) cu siguranță au avut un grad de protecție asigurat. 

                                                                      Nu cunosc ce fel de norme de proiectare ale construcțiilor rezistente la cutremur au albanezii, dar știu un lucru: în general, două cutremure de aceeași mărime, făcând abstracție de condițiile geologice și locale fizico-mecanice ale terenului de fundare produc cam aceleași pagube.

                                                                        Cine se ocupă cu protecția antiseimică ar trebui să țină seama și de aceste lucruri. Cutremurul este un fenomen impredictibil ca dată, mărime și pagube. Măsurile trebuie luate din timp și vom fi răsplătiți cum nici nu ne închipuim: Paza bună trece primejdia rea !

------------------ mihaibrebu@hotmail.com

                                                                      

PROROCUL

de Mihai G. Tănase 

                                                                                                       Moto

                                                                                                   Ecl. 1.11

                                                

                                                     După cutremurul din 30 august 1986 am fost numit în Comisia de evaluarea pagubelor, privind structura de rezistență a clădirilor ce apartin ambasadelor la București. Nu comentez mărimea cutremurului care apare ca oficială, pentru că am părerea mea și nu sunt de acord cu ceea ce se afirmă. Acum, vreau să relatez o situație determinată de starea de atunci.

                                                           Am intrat într-o clădire ce aparținea ambasadei Canadei și întâlnesc o doamnă (canadiană sau nu) foarte speriată și care vorbea într-o engleză din care nu am priceput mare lucru, întrucât debita cuvintele ca un crainic sportiv. 

                                                         După aceasta am început să mă complexez și am luat legătura cu un fost profesor de limba engleză, pe care l-am avut la cursurile postuniversitare. Merg la dâsul acasă și-i zic: Domn' profesor uitați ce s-a întâmplat și vreau să mai exersez, să-mi măresc fluența, să fac față discuțiilor doamnei.

                                                               Aveam cam trei, patru ore pe săptămână de conversație cu profesorul. Într-o zi omul o dă pe românește, era supărat rău că-i murise soția de frig, fiind bolnavă la spitalul Elias. Profesorul era ilegalist și-l critica pe Ceaușescu pentru toate câte se întâmplau în perioada aceea, acuzându-l că i-a omorât nevasta.  Eu tăceam că nu știam cât de sincer era. Și imediat trece la considerente filozof-politice: Știi care este diferența între promisiunile fâcute de partid și cele de religia voastră (ortodoxă) ? Dânsul era de confesiune iudaică. Nu știu, domn' profesor !

                                                                     Măăă! Partidul promite din cinci în cinci ani, că peste alți cinci o să fie excelent, dar nu se realizează niciodată, iar religia voastră promite că va fi bine în viața de apoi. Nu am putut să-i dau o replică, tocmai eram la începutul studiului religiei și mă uitam la el ca din fundul prăpastiei (mă uimise și cu aserțiunea: Dacă este a patra zi este imposibil să nu fie un fir de lumină! Iar, eu îi spun, domn' profesor azi e miercuri, e a treia zi... Nu, măăă ! Sătămâna începe cu Duminica, deci este a patra zi. Puțin mai târziu am lămurit-o cum este cu Geneza și cum știa el Tora, din ilegalitate.)

                                                                        Acum când mă gândesc la zilele de azi, profesorul meu avea calități de proroc.

--------------- mihaibrebu@hotmail.com