OAMENI MARI

de Mihai G. Tănase 

                                                                                                      

                                                                                                      Moto
                                                                                                  Lc. 20.25

                                                             

                                                             Când auzim sintagma „oameni mari” la ce ne gândim ? Ne gândim la niște persoane, oarecum, ieșite din comun; niște oameni care au muncit enorm sau care au avut dar special (ori, chiar har) de la Dumnezeu și au niște realizări demne de urmat sau de invidiat. Niște arhetipuri !

                                                                      Astfel de oameni, ajunși la o vârstă, apar pe la tv și-și povestesc viața. Unii sunt de admirat, iar alții făceau mai bine dacă stăteau acasă. Nu poți să intoxici pe cei tineri cu tot felul de aiureli, deformând istoria, aceștia luându-le drept adevărate. Harul de la Dumnezeu este ceva primit cadou, pentru care tu n-ai făcut niciun efort și cu care te-ai ridicat deasupra altora. Nu ar trebui să te mândrești, ci dimpotrivă, să te smerești, mulțumind Creatorului.

                                                                       Recent, pe postul național tv a apărut o doamnă, fostă cântăreață de operă - care într-adevăr a fost mare în muzică (nici n-aș putea să-mi dau eu cu părerea, pro sau contra, neavând studii în domeniu) - și care a spus că, a ratat de două ori, consecutiv, intrarea la Conservator (deși avea o pregătire muzicală excelentă) întrucât a picat-o la examenul de marxism-leninism.

                                                                                                  În perioada respectivă nu se dădea la admitere, în nicio facultate, examen de marxism-leninism dintr-un singur motiv: nu se studia în liceu. În liceu se studia Economia politică și Socialismul științific.  Această materie de marxism-leninism s-a studiat la facultate, în perioada dinainte, sub forma de Istoria PCUS. Probabil, altele au fost motivele pentru care doamna nu a putut să intre din „prima” la Conservator (se poate să fi fost și politice, n-am de unde să știu); dar, este mai pompos să zici: Dom'le, m-au picat la marxism-leninism ! Sunt „în trend”, nu ?

                                                                            Această povestioară am mai auzit-o sub alte forme și altă dată, spusă tot de oameni mari, chiar și de către academicieni: oameni care au mâncat din palma lui Nea Nicu și acum îl înjură post-mortem... Trebuie și ei să fie „în trend” (să nu le ia cineva pensia)!

                                                                                Ceea ce spun acești oameni mari, pe mine nu prea mă interesează. Dar, ar fi bine să aibă un comportament de brad și nu de trestie în vânt. Cu alte cuvinte: Să dăm Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu !





---------------------   mihaibrebu@hotmail.com