NU TREBUIE SĂ TE MIRI DE NIMIC

de Mihai G. Tănase 

                                                     Aceste cuvinte le-am auzit rostite de către un om de mare erudiție, fost academician și pe care l-am cunoscut personal. În acel moment mi s-a părut ca un fel de anomalie; dar tot el mi-a zis că acesta este un dicton al vechilor latini. Și mare dreptate a avut !

                                                            Am trăit o mică întâmplare, care ar părea nesemnificativă la prima vedere și care m-a mișcat într-un fel, dar imediat mi-am adus aminte de ce a spus academicianul în vârstă și le-am dat dracului pe toate...

                                                               La o spălătorie auto întâlnesc un om, care făcea treaba de spălarea autoturismelor. Cum instalația de spălare era cam 90 % automată, între timp, am schimbat câteva fraze cu persoana în cauză. Îmi spune despre una, despre alta și cum lucra el înainte. Înainte de a fi spălător de mașini ! Îl întreb: dar ce ai lucrat dumneata înainte ? Ce să lucrez, sunt inginer petrolist ! Rămân un pic uluit. Încep să-l întreb despre profesorii pe care i-a avut el în facultate (să mă conving că are tangență cu ingineria). Despre profesorii de la materiile comune, care se studiază de orice fel de inginer, de orice specialitate. Nu l-am întrebat despre unii mărunți, ci despre corifeii în domeniu, după cărțile pe care le-am consultat și eu la vremea respectivă. Habar nu avea, cu toate că se cunoștea că dăduse pe la facultate. Știa și reținuse materiile de umplutură privitoare la materialismul științific și dialectic. Nu l-am întrebat cum a ajuns spălător de mașini, că ar fi fost jenant pentru mine, nu pentru el.

                                                                    Ce a fost mai interesant a fost următorul aspect: La început i-am dat un „pour boir”  egal cu echivalentul a 35 % din costul manoperei oficiale. Nici mersi, nici......  Asta i se cuvenea de drept, după mintea lui de inginer. Calitatea lucrării finale cam 80 %. Deci, nu era bun nici pentru spălatul mașinii ! Poți să te întrebi cam ce muncă a prestat acest individ ca inginer petrolist ? Eu zic că, nu !

                                                                          Și iar mi-am adus aminte de academicianul cu dictonul vechilor latini. Așa trebuie să faci !




----------------  mihaibrebu@hotmail.com

ARSENICUL DE LA TELEVIZIUNEA NAȚIONALĂ

de Mihai G. Tănase 

                                             Azi la 14:30 pe postul național de televiziune s-a dat, în reluare din 2018, o emisiune de o jumătate de oră intitulată Adevăruri despre trecut. Eu am deschis televizorul pe la fără două zeci. Cu mare greutate am reușit să ascult balivernele debitate de către doi domni, doctori în istorie, care aveau vârstele cam de 35 și respectiv 50 de ani, împreună cu o doamnă sărită bine de 80 - 85 de ani, care lucrase pe la Academia Română. Mă întreb: această emisiune o fi fost transmisă și în occident, via satelit ? Păi dacă da, ne-am făcut de tot râsul ! Sigur că, la prima vedere tenta generală era una anticomunistă, înflorită pentru Nea Ion și departe de ce s-ar fi vrut să fie. Ce să știe cei doi domni, când în '89 ei aveau în jur de maximum 20 de ani ? Au povestit din ce au citit prin cărți și din auzite. La doamna nu mai fac referire pentru că nu o mai ajuta memoria. Una peste alta au tot criticat regimul trecut într-un limbaj poetic, amestecat cu lucruri care nu își aveau locul.

                                                             Când ești bolnav și mergi la medic, acesta caută să trateze cauza bolii, nu efectul...

Pe scurt, a fost transpunerea vieții de la țară în ambientul orășenesc; dar au uitat naratorii să spună adevăratele cauze. Blocurile de locuințe, astea gri cum le zic unii, au fost construite de către partid pentru a adăposti populația mutată la oraș, populație ce avea să construiască industria grea - baza societății socialiste multilateral dezvoltate. În multiple cazuri oamenii de la țară, dar nu numai, aveau un nivel de la mediu în jos privind comportamentul social. De ce ? Pentru că nu aveau educația necesară. Erau unii care văzuse prima oară WC-ul în casă. Fie că vrem , fie că nu vrem toate pleacă de la educație !

                                                            Nu fac acum o analiză exhaustivă a emisiunii (poate că n-aș fi tocmai cel indicat), dar anumite lucruri le-am trăit, deoarece am fost în mijlocul lor. Am să exemplific în continuare.

                                                              Lunar aveam trei, patru sesizări de la oamenii muncii (și colegii de serviciu la fel) cum că blocurile au fost prost construite și din acest motiv, mai tot timpul, la parterul acestora se produc refulări ale dejecțiilor, prin WC-uri, datorite etajelor superioare. Scandal mare ! Hai pe teren ! Locatarii despre care se vorbea în emisiune și pe care naratorii îi supra compătimeau habar nu aveau unde se scurg apele uzate și procedau în consecință. În rețeaua de canalizare din subsolul blocului găseam: oase mari de la prepararea hranei, cârpe care formau dopuri de blocaj, vată folosită de femei (la soroc ) și aruncată în WC-uri, lucruri de tot felul care ar fi trebuit duse la gunoi. Veneam și informam Conducerea. Faceți și voi niște instrucțiuni de folosire a instalațiilor, că nu știu bieții oameni ! Să turbezi !

                                                                Sigur că, lucrurile au fost abominabile, dar trebuie prezentate așa cum s-au derulat ele; că dacă facem altfel nu mai sunt adevăruri. Ele ar trebui prezentate de către cei care le-au trăit și nu de către copiii lor. Și așa cum scrie în Evanghelie, trebuie „să dăm Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” !

----------------  mihaibrebu@hotmail.com