de Mihai G. Tănase
Duă cum bine este cunoscut, ieri dimineață în Nepal s-a produs un cutremur de pământ devastator, urmat de câteva replici importante, ca mărime, în cursul zilei de azi.
Nu mă ocup acum de caracteristicile geofizice ale cutremurelor produse în Nepal, dar vreau să menționez un singur lucru: acest cutremur a fost unul ce a avut hipocentrul (focarul cutremurului) la o adâncime de cca 10 km; deci a fost un cutremur de suprafață.
Adâncimea hipocentrului unui cutremur, oriunde s-ar produce el pe suprafața Pămîntului, este o caracteristică importantă în analiza cutremurelor respective. De modul poziționării hipocentrului față de clădirile afectate ( căci acestea ne interesează, întrucât adăpostesc oameni) depinde în mare parte gradul de afectare al acestora. Când facem comparație între cutremurele produse pe suprafața Pământului, în afară de principalul indicator, care este mărimea cutremurului pe scara Richter, adâncimea și distanța până la clădire sunt determinante, dintr-un punct de vedere extrem de simplu: vectorul forță are componenta orizontală mai mare când cutremurul este mai la suprafață și de o valoare mai mare, dacă distanța este mai mică. Ori, în cazul cutremurelor situate la adâncime mare și distanță mai mare față de clădire situația este inversă. (Această explicație este , oarecum, simplistă dată pentru a se înțelege cum acționează, în general, un cutremur asupra unei clădiri).
Intrucât în Nepal s-au aflat concomitent cu cutremurul mai mulți cetățeni români, canalele tv au prezentat și prezintă în continuare situația acestora, asupra modului de afectare al lor. Un lucru foarte bun ! Că mai dau și imagini cu clădiri prăbușite, iar nu este rău. Dar, trebuie să observăm ca acele construcții sunt făcute din materiale slabe și fără să fi fost proiectate a rezista chiar la cutremure mult mai mici. In jurul lor se pot vedea și construcții cu patru sau mai multe niveluri care nu sunt prăbușite. Sigur, jalea este mare, dar și uitarea este la fel ! In Nepal au mai fost cutremure mari și se pare că cei care trebuiau să facă construcțiile mai rezistente nu au dat atenția cuvenită. La noi nu este cam la fel după cutremurele din 1940 și 1977 ? S-au pus buline roșii pe clădirile cu risc de prăbușire la un posibil mare cutremur. Lasă că nu vine acum cutremurul ! Nu știe nimeni cât mai avem de lungă perioada de grație, în afară de Dumnezeu.
Pe internet apare o listă destul de mare cu cutremurele care s-au produs în anul 2015, în diferitele zone ale Pământului și cu parametrii lor. Din această listă, un om care nu are cunoștințe în domeniul Seismologiei, nu poate înțelege decât că anul 2015 este un an fatidic. În loc de clarificări avem parte de angoase. Ce „specialiști” postează asemenea date inutile ? Cine i-a autorizat pe ei să zăpăcească lumea ?
La cutremure și la fotbal se pricepe tot românul !
------------------------------ mihaibrebu@hotmail.com