de Mihai G. Tănase
În prima săptămână a anului acesta, mass media și-a început activitatea de bază, cu tot felul de analize privind acordarea de către Ministerul Educației de burse elevilor, în condiții modificate.
Ce să vezi ? Supărare mare pe elevii care se considerau să ia un ban, pe nimica, de la stat. Chestia asta cu reprezentanții elevilor în consiliile profesorale o consider de-a dreptul o prostie. Cum un om cu mintea necoaptă este ascultat și mai mult îi iei în comnsiderație ceea ce debitează el, la nivelul unuia cu experiență. Mai mult am asistat la un nivel de impertinență ieșit din comun: Președintele Consiliului Național al Elevilor îl ia la întrebări, în direct la un post tv, pe Ministrul Educației, iar acesta dialoghează pe un ton jovial.
Problema în discuția contradictorie era ridicarea pragului de obținere a bursei de performanță de la nota 8,5 la 9,5, impusă de către minister. S-a mai intercalat și un interviu cu un elev (care avea un inel de argint pe degetul arător de la mâna stângă, mai mare decât al Papei) susținând în limba lui, că el face efort să învețe și are nevoie de bani. Altfel nu poate. Învață pentu mine !
Ziaristul Ion Cristoiu, intr-un interviu, susținea că, dacă ar fi după el pragul ar trebui ridicat la 9,9 , întrucât bursa de performanță nu este o bursă de sărăcie.
Acum, o să vă relatez cum inginerul Emil Prager acorda burse de merit studenților de la Construcții, în perioada interbelică.