joi, 26 aprilie 2018

ECRUISAREA MINȚII

de Mihai G. Tănase






                                                      Sună ciudat acest termen de ecruisare mai cu seamă dacă nu știi ce înseamnă. Această denumire este dată în cazul materialelor prelucrate la rece, deoarece produce schimbări esențiale în comportarea ulterioară a materialului respectiv. Să presupunem că, o bară din oțel (mai simplu, o sârmă) este trasă printr-un orificiu mai mic decât diametrul său. Ce se întâmplă ? Noua configurare a dimensiunii sârmei influențează capacitatea acesteia în ceea ce privește limita de plasticitate și în consecință devine casantă. Este evident (și bănuiesc că este ușor de înțeles) că această sârmă folosită la armarea betonului nu va mai fi în stare să suporte eforturile preconizate (pe bună dreptate) și va ceda la eforturi inferioare. Ei și ? Se va prăbuși construcția, oameni buni, peste voi chiar și fără să existe vreo solicitare seismică. Cam asta ar fi, grosso modo, ecruisarea. 

                                                           Azi m-a vizitat un iranian rezident în țara noastră, pe care îl cheamă Mahmud și a vrut să-mi vadă colecția de păsări exotice. Este în România de peste 25 de ani și vorbește fluent limba noastră: a trăit în Iran mai puțin decât la noi. Imediat am făcut asocierea cu titlul romanului lui Gala Galaction: Papucii lui Mahmud. M-am întors în timp cu gândul, în anii de liceu, când s-a studiat scriitorul Gala Galaction. 

                                                             Profesoara de română, de excepție, ne-a spus și dânsa ce i s-a permis. Câteva cuvinte și a trecut mai departe. Adică, „un cizmar a ucis un turc, după care l-au apucat remușcările. Ce să facă el să scape de obsesii ? A zis să facă o mie de perechi de papucii și să-i împartă la oamenii sărmani. Când să facă a mia pereche de papuci a murit” și gata. 

                                                                             Păi cum era să ne spună profesoara ce era de fapt de spus ? Gala Galaction avea studii teologice, tradusese Biblia  în 1938 (din textul masoretic) și avea o vastă cunoaștere a moralei creștine. Or, tocmai aceasta era firul roșu al povestirii în Papucii lui Mahmud: prietenia între oameni și întrajutorarea lor indiferent de etnie și de religie, sub oblăduirea Dumnezeului Unic. În afară de acestea se foloseau termeni religioși, mai la tot pasul. Ce Dumnezeu Unic, când zilnic ni se spunea că Dumnezeu nu există ?

                                                                               Deci, pe toate părțile se căuta să-ți facă o imagine falsă despre lume într-o perioadă când mintea îți era liberă de orice informație, ca să poată scoate din tine omul de tip nou. Omul de tip nou tot nu a ieșit, numai mintea i-a ecruisat-o.

------------ mihaibrebu@hotmail.com