de Mihai G. Tănase
O întrebare mai actuală ca niciodată. Scriitorul polonez Sienkiewicz a plasat-o într-un anumit context, acum două mii de ani. Totuși, merită să mă opresc asupra ei din punctul de vedere al percepției societății noastre în momentul de față. Avem noi un punct către care ne îndreptăm și care să reprezinte materializarea aspirațiilor noastre ? Sau, sunt promisiuni deșarte, cum de altfel se încheiau toate cuvântările de la congresele pcr: din cinci în cinci ani se promitea că se va atinge bunăstarea mult dorită, dar aceasta era un paradox. Paradoxul lui Zenon din Eleea !
Astăzi întâlnesc o tânără de 24 de ani. Din provincie. Termina a doua facultate. Facultăți fără viitor. Trăiește în concubinaj (ca să nu spun în curvăsăraie, conform unui clasic în viață - ce se ocupă de sport) și are un copil de un an. Îmbrăcată elegant. Fumează pe stradă. Se prezintă ca o persoană cultivată pentru vârsta ei. Avem o scurtă discuție pe marginea cunoștințelor dobândite la facultate. Chestiuni elementare care se studiază în liceu. Habar nu are. Nu ni s-a spus. Știu limba engleză și limba franceză. Știu să vorbesc, nu știu timpurile verbului. Părinții îmi trimit ceva bani să-mi plătesc chiria. Îmi pare rău că nu am întrebat-o în ce parte se învârtește Pământul, de la Răsărit la Apus, sau invers ?
Cam ăsta este portretul tânărului anului 2024. Nu generalizez: cam 90 % ! Cu restul de 10 % nu se poate face mare lucru. Aceștia au nevoie de colaboratori și de unde să-i ia ? Problemele devin tot mai complicate și rezolvarea lor depinde de nivelul cunoștințelor fiecărui individ. Educația este cheia succesului, iar guvernul chiar dacă le va da de toate, un singur lucru nu va putea să-l dea: Capul !
--------------- mihaibrebu@hotmail.com
Mare adevăr și dureros....
RăspundețiȘtergere