luni, 30 iunie 2025

DESPRE ABATERI ȘI TOLERANȚE

de Mihai G. Tănase





                                                  Nu am să vorbesc despre abaterile morale, pentu că de acestea se ocupă societatea și în special biserica, iar de așa zise abateri materiale se ocupă justiția. Eu voi vorbi despre abaterile în tehnică.
                                                   Ce este o abatere ?  O abatere este valoarea care este în plus sau în minus adăugata la cota nominală. Aceste abateri însumate ca module dau toleranța.  Toleranțele pentu fiecare produs în parte sunt reglementate de către standardele în vigoare. La o primă vedere nu se înțelege mare lucru. Dar, cum a spus Seneca: Lung e drumul prin învățătură, simplu și eficace prin exemple ! 

                                                     La vreo trei ani de la terminarea facultății tovarășii mă trimit forțat, în provincie, odată cu reorganizarea administrativă a țării, la un județ nou apărut. Și uite așa am ajuns la o întreprindere cu specific electric, care avea de făcut niște construcții în regie proprie.

                                                      Într-o zi mă trezesc în birou cu un strungar de la atelierul mecanic. Domnule inginer sunteți ultima persoană la care vin. Am fost pe la toți inginerii mai bătrâni și nu au putut sa-mi rezolve problema. Ce problemă ai nene Ionică ?  Eu am o motoretă și mi s-a spart rulmentul de la bielă. Eu fac bilele exact la cotă și nu intră în cămașă. Spuneți-mi câte bile sunt necesare și ce diametru trebuie să aibă ? Bun ! Dă-mi dta cotele la camașă și eu îți zic ce și cum. Este o chestiune simplă de geometrie. Fac calculul și-i spun datele solicitate și pleacă bucuros. Am și uitat de nenea Ionică cu motoreta lui. A doua zi vine din nou în birou și-mi zice: am stat aseară până la ora 11 seara și am facut trei serii de bile. O serie sunt prea mici și celelalte sunt prea mari, chiar și cele ale dv. Atunci l-am întrebat: ale mele cât de aproape sunt ca să intre ? Sunt aproabe bune, dar tot nu intră. Să știți că pe fiecare am măsurat-o cu mirometrul. Ia dta un praf abraziv și freac-o pe fiecare aproximativ la fel și mai vorbim. 

                                                            Ziua următoare intru în birou și colegul îmi zice: ce dracu ai făcut cu nen'tu Ionică ieri? Te înjură toți inginerii de la serviciul Mecanic Șef ! I-a făcut de râs. Hop, intră și nenea Ionică: merge ca ceasul dl inginer. De ce ei nu au putut să o facă cum ați făcut-o dv. ? Ba au făcut-o și ei, teoretic ! Dta ai măsurat cu micrometrul, dar fiecare bilă a avut o abatere sub sau peste un micron și însumate toate au dat o valoare mai mare (1, 2 microni?) atât cât să nu intre în cămașă. Nu forța motorul, fă-i ceva rodaj...

                                                                       Ce am povestit s-a întâmplat cam acum 50 de ani. Atunci, la orice automobil trebuia să-i faci rodaj că nu se știa cum stai cu abaterile de execuție. Astăzi, tehnica a evoluat: cum cumperi o mașină calci accelerația până la maximum. Ce rodaj dom'le ? S-a ajuns cu abaterile practic la zero !







------------------   mihaibrebu@hotmail.com

                                                         

joi, 24 aprilie 2025

CUI ÎI PASĂ ?

de Mihai G. Tănase




                                                                Din multitudinea elucubrațiilor pe care le găsești la caiptolul Știri Google am dat peste una care părea să fie o știre serioasă și de interes general: Cutremur în Turcia de 6,2 M, în data de 23 aprilie a.c.

                                                                   Articolul respectiv începe așa:

                             „Cutremur cu magnitudinea de 6,2

                              Țări afectate: Bulgaria, Turcia, Grecia și România

                             La 73 km de Provincia Istambul, Turcia - 23 apr., 12:49”

Interesant cum au măsurat cei 73 km, din centrul provinciei Istambul și epicentru cutremurului sau de la marginea provinciei (pe unde o fi ea) ? Datele seismului au fost furnizate de către Institutul American de Geofizică și nu de cel din Turcia. Turcia are specialiști în domeniu. Pagubele au fost minore în Istambul și mai mult panică. (Ca și la noi în alte dăți). 

                                Și ca să ne facem o impresie grosso-modo pot să afirm că în 31 august 1986 cutremurul produs în Vrancea a fost de M = 7 (oficial de 6,5), un cutremur de adâncime (peste 130 km), iar cel din Turcia a avut o adâncime de cca 10 km - un cutremur de suprafață. La noi pagubele au fost minore și s-a trecut, relativ, repede peste amintirea lui. Acesta a fost la 9,5 ani de la cel din 1977. Ca să putem să facem o analiză cât de cât pertinentă avem nevoie de multe elemente cu privire la tipul construcțiilor, sistemul lor constructiv, terenul de fundare, microgeologia locală etc, etc. și în special de oameni pregătiți în domeniul Seismologiei și al Ingineriei seismice, care să studieze problemele în ansamblul lor. Nu poți să-l iei pe Nea Ion de la Seaca să spună ce crede el.


                                    Cum era de așteptat s-a dat și părerea  INFP, o părere superfluă și greșită: 


                     „Dr. Ing. Constantin Ionescu, directorul INFP: „Acum calculăm și noi ca să vedem care a fost intensitatea în diferite locații în care avem stații seismice. Mai târziu vom putea reveni pentru a putea spune cât a fost intensitatea. Magnitudinea este aceeași și reprezintă energia pe care o degajă cutremurul. Intensitatea scade cu cât ne îndepărtăm de zona epicentrală. Înseamnă că prin intensitatea măsurăm efectele la surpavața pământului generate de cutremur. Ea scade cu distanța față de epicentru.”... (Declarație Euronews)

                         Cum să scadă cu distanța ? Am fi morți toți, inclusiv cei de la INFP, la orice cutremuraș. Intensitatea seismică (ca și altfel de intensitate) scade cu pătratul distanței !

                                                     De panică avem noi nevoie ?




------------------   mihaibrebu@hotmail.com

                            Cutremur cu magnitudinea de 6,2

Țări afectate: Bulgaria, Turcia, Grecia și RoCutremur cu magnitudinea de 6,2
Țări afectate: Bulgaria, Turcia, Grecia și România
La 73 km față de Provincia Istanbul, Turcia · 23 apr., 12:49mâCutremur cu magnitudinea de 6,2
Țări afectate: Bulgaria, Turcia, Grecia și România
La 73 km față de Provincia Istanbul, Turcia · 23 apr., 12:49nia
La 73 km față de Provincia Istanbul, Turcia · 23 apr., 12:49


                           

miercuri, 19 februarie 2025

AȘA O FI ?

de Mihai G. Tănase



                                                        Aproape zilnic, de ceva timp, ascult emisiunea Bună dimineața, România !  de la RRA (Radio România Actualități).  Când a început să-mi placă mai mult au intervenit schimbări de prezentatori și de structură. Totul să meargă mai bine, dar nu am priceput pentru cine. Fiind postul nostru național de radio am presupus că binele urmărit este pentru tot românul. Astfel la jumătatea emisiunii, mai exact la ora 5:55 se difuzează o rubrică despre limba română. Această rubrică în fiecare zi are câte un subiect de interes general (spun producătorii). După ce o asculți realizezi că mare lucru nu este de reținut și mă întreb mereu: oare Nea Ion de la Seaca (că este și el contribuabil) ce a priceput din expunerea elevată a doamnei profesoară ?

                                                                    Astăzi distinsa doamnă a făcut o pledoarie pentru acceptarea în lexicul limbii a unor cuvinte de origine anglo-saxonă, după modelul din trecut că multe cuvinte le-am împrumutat din limba franceza. Și ca să fie clar a subliniat că aceste cuvinte sunt folosite chiar în poezia unor poeți contemporani, dând exemplu cuvântul slide și a declamat versurile cu pricina. 

                                                                      Eu nu am studii filologice, dar pot sa afirm că lexicul limbii noastre este mult mai vast decât cel englez, unde un cuvînt are trei sau chiar patru sensuri și dacă ar fi ceva de împrumutat tot mai bine ar fi sa-l luăm din franceză. De ce ? Noi suntem latini ca și francezii și limbile sunt aceleași la origini. 

                                                             Orice mi-ar spune doamna profesoară nu pot să accept, pentru că noi „De la Râm ne tragem !”, cum a spus-o cronicarul.




--------------- mihaibrebu@hotmail.com

miercuri, 15 ianuarie 2025

CÂND SE AMESTECĂ LUCRURILE

 de Mihai G. Tănase

                         ( Imagine internet )


                                                                        Recent Președinția Slovaciei a acordat premii elevilor câștigători la olimpiada de matematică din Europa Centrală. Date în amănunt le puteți găsi  aici .  În sinteză, un elev premiat a refuzat să dea mâna cu Președintele Slovaciei, după primirea premiului. Gestul a fost premedidat, elevul purtând o cocardă cu steagul Ucrainei.

Această știre a apărut mai întâi în ziarul ucrainian European Pravda. Dacă nu se ține seama de contextul actual politic, aceasta trecea neobservată, catalogată ca o mitocănie crasă sau nu. 

                                                          Cu o săptămână înainte Președintele Slovaciei a refuzat să facă o vizită în Ucraina și și-a exprimat opinia privind condițiile de încheiere ale războiului din Ucraina. Prin urmare, tânărul și-a arătat dezacordul față de președinte, în modul de mai sus.

                                                               Tânărul elev, îmbătat de succesul lui la matematică ce a zis: Ia să-i arăt președintelui că habar nu are de politică !  Dar, eu cred că, această atitudine sfidătoare nu-i aparține. Ea vine din familie și nu din școală. Școala l-a educat bine, altfel nu ajungea olimpic. Cât despre președinte, acesta s-a comportat (și a pozat) excelent în situația dată.

                                                               Nu toate muștele fac miere !



--------------- mihaibrebu@hotmail.com